Desertificarea

Fenomenul de deşertificare constituie una cele mai serioase probleme de mediu la nivel global, afectând regiuni de pe toate continentele, cu excepția Antarticii.

Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării definește acest fenomen drept degradarea terenurilor în zone aride, semi-aride și uscate, degradare determinată de mai mulți factori. Prin presiunea exercitată asupra ecosistemului, factorul uman este decisiv în geneza și accelearea acestui proces, deși rolul schimbărilor climatice nu trebuie neglijat. Adoptată în 2007, strategia subliniază importanța combaterii acestei forme de degradare, raportându-se totodată la obiectivele setate și prin alte convenții, precum Convenția cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Potrivit unor statistici, aproximativ 3.6 miliarde de hectare (25%) de pe planetă se află în această stare, existând riscul ca acest procent să crească până la 38%. Aceeași strategie evidențiază impactul negativ al deșertificării și al secetei asupra dezvoltării sustenabile a comunităților afectate, prin prisma asocierii acestora cu diverse obstacole (favorizarea unui grad ridicat de sărăcie, apariția diverselor maladii, etc). La nivel global, potrivit statisticilor Națiunilor Unite, deșertificarea ar putea afecta peste 50 de milioane de oameni în următorii ani, numărul țărilor expuse la un asemenea risc ajungând la 168.

Clasificarea acestia printre cele mai importante provocări legate de mediu este determinată și de celelalte efecte pe care le poate produce, cum ar fi furtunile de nisip sau diminuarea capacității solului de sechestrare a dioxidului de carbon. În plus, impactul negativ al deşertificării se resfrânge şi asupra biodiversităţii, dar și asupra capacității de producție a solului.

În țara noastră, prezenţa unor asemenea factori în judeţul Mehedinţi a contribuit la amploarea tendinţei de deşertificare pe o suprafaţă semnificativă. O asemenea problema poate fi întâlnită și în județul Dolj, unde, anual, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip. În total, se estimează că peste 400.000 de hectare de teren arabil din România sunt afectate de acest fenomen, jumătate din acestea aflându-se în regiunea Olteniei. Având în vedere rolul important al agriculturii în asigurarea unui nivel de trai pentru un număr semnificativ de persoane din aceste județe, consecințele extinderii deșertificării vor fi evidente din punct de vedere economic și social.

Sub aspectul soluțiilor ce pot fi implementare pentru contracararea acestor efecte acțiunile de reîmpădurire pot fi luate în considerare, în vederea refacerii perdelelor forestiere. Un exemplu în acest sens este proiectul implementat în China, unde o asemenea porțiune se estimează că se va întinde pe peste 4.000 km, odată ce va fi finalizat. Relația dintre pierderea acestor perdele și tendințele de aridizare și deșertificare a terenurilor agricole din partea sudică a României a fost subliniată și în cadrul Strategiei Naționale pentru Combaterea Schimbărilor Climatice 2013-2020.

În acest context a fost elaborat Programul Național de Împădurire, unde este prevăzută măsura creșterii suprafețelor acestor perdele de protecție la 6.700 de hectare, obiectiv ce urmează a fi realizat până în 2020. O altă soluție pentru evitarea amplificării efectelor deșertificării o constituie implementarea unei agriculturii sustenabile în zonele cele mai vulnerabile. Află cum poți susține o plantație sustenabilă.

Continuarea procesului de încălzire globală și frecvența perioadelor de secetă vor influența o asemenea transformare a solului în următoarele decenii, astfel încât stabilitatea mai multor comunități va fi periclitată. În consecință, combaterea acestui fenomen poate fi justificată dintr-o perspectivă ecologică, dar și prin necesitatea îndeplinirii obiectivelor subscrise dezvoltării sustenabile, precum cele stabilite prin Sustainable Development Goals. Pentru o a ridica nivelul de awareness asupra acestei situații, Adunarea Generala a Națiunilor Unite a declarat ziua de 17 iunie drept Ziua Internaționala pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei.